Sportlogic

Surpriza, adevaratul D’Artagnan era „Sfantu Gheorghe” si era metis – Saint George (1)

In Epoca moderna, Istoria sportului on Septembrie 17, 2012 at 4:11 PM

Un gand  fara nici o legatura cu articolul  care urmeaza – Din motive lesne de inteles, vorba lui Badea, care desi ma oboseste trebuie sa admit ca a devenit un „inconturnabil” al culturii jurnalistice si mediatice – „Traim in Romania si asta ne ocupa to timpul”… Fabulos… Aproape un HAIKU in toata legea. Haiku si lege; este aproape tot atat de omniprezenta ca si legea gravitatiei a devenit un fel specifictate nationala, de caracteristica definitorie a spatiului cultural si vremurilor… Dar vom dezbate despre cu alta ocazie… si prentru ca am promis o atitudine pozitiva si de ce nu, pentru a  evita un atac de apoplexie… trecem peste… atat cat se poate…

_________________________________

Falsa dedicatie, motivul „ascuns” 🙂 si scuze – Bine inteles aceasta pagina spera sa reuseasca sa surprinda cumva si pe dragul meu prieten – „faimosul Viciu” despre care unii ma intreaba  cine este!? Ei bine, nu (!), nu este o fantoma ci un personaj real asa cum suntem noi toti, care intr-o criza de rea vointa incerca sa ma convinga ca nu voi putea aduce niciodata nimic in plus Palestricii, opera monumentala coordonata de regretatul profesor Kiritescu. Nu reusesc sa fac sa-mi dispara ciuda provocata de reactia de rautate a prietenului meu care m-a facut sa rostesc niste „absurditati” pentru care ma simt foarte vinovat.

Efectiv, am facut acest blog pentru a (re)innobila sportul; pentru a convinge toate categoriile de public si mai ales institutiile de a nu abandona nobletea valorilor sale. Activismul la care ne obliga realitatea cotidiana, a facut poate sa uitam „profesiunea de credinta” a acestui blog despre Sport – Istorie, Cultura si Civilizatie – aceea de a educa si informa. Ne cerem scuze pentru ca ne-am lasat abatuti de la misiunea pe care ne-am asumat-o voluntar. Imi cer scuze si  audientei de atunci (si inaintasilor) si daca tot suntem in anul sabiilor si zodia scrimei la Sportlogic, poate ca a venit momentul unui scurt/mic exercitiu „de istorie”…. In acelasi timp arunc si manusa inestimabilului meu amic, fiindca – deh, din nou o spunem.. suntem la scrima Moncher!

_______________________________

Introducere –  Tonul „de la 1900 toamna” face parte din maniera dorita, pentru ca povestea noastra va trimite in timp, undeva in secolul 18, pe plantatiile Indiilor de Vest: mai precis in Guadeloupe, colonie franceza pe atunci,  tara de origine a catorva dintre cei mai faimosi duelisti si razboinici,  soldati si revolutionari  din istorie – vina vremurilor! Intre aceste personaje de legenda, face figura aparte:

Le Chevalier (cavalerul) Joseph Boulogne de Saint George

…. Chiar daca a existat un personaj istoric – muschetar si el –  pe numele de Charles de Batz-Castelmore d’Artagnan (are si el partea sa de merit), se pare ca virtutile lui Joseph Boulogne au fost de fapt cele care l-au inspirat pe Alexandre Dumas atunci cand a creat  celebrul personaj din nu mai putin magnificul si  nemuritorul roman „Cei trei muschetari”; o scriere initiatica si nu literatura pentru copii cum cred niste… tipi cu „pseudonime” si pretentii de literati. De fapt ar fi fost destul de riscant cel putin din punct de vedere „comercial” si al popularitatii  – atat a scriitorului, cat si a personajului – sa atribuie identitatea sa reala celui mai celebru si carismatic personaj din istoria Frantei, mai ales atunci cand te numesti Alexandru Dumas si porti la randul tau „stigmatul” greu al sangelui metisat; un fel de „coborat din copaci”, care si-a uitat locul cuvenit, in mod evident nu despre cel din saloanele elitei pariziene este vorba.

In pofida „legendelor” si fabulatiilor despre faptele sale de arme si talentul/maiestria sa de scrimer – era considerat la epoca respectiva „la plus fine lame d’Europe” (cea mai subtire – in sensul de fina/subtila – lama a Europei) – Joseph Boulogne poate parea un personaj romanesc, dar este unul foarte real, cu un destin exceptional si din pacate, cum adeseori este cazul oamenilor de exceptie, cu un sfarsit  trist… Atat de trist incat atunci cand am aflat prima oara despre povestea sa incepusem sa ma intreb naiv daca cumva Sfantul Gheorghe nu este redat in iconografia crestina foarte inchis la culoarea pielii din cauza lui, caci Saint George al meu era un „mulatru” ca sa folosim terminologia epocii ; destul de ofensatoare – „colorat” cum ar spune un eminent al sportului romanesc. (N.R. – astazi ii numim METISI. Lectia de „limbaj” nu este pentru copii ci pentru „Mariile Lor”…)

Alegerea pe care am facut-o nu este la intamplare, istoricii disciplinei spun ca acestuia i se datoreaza multe dintre procedee si tehnici – pe scurt, scrima sub forma in care se practica in zilele noastre. Ca intotdeauna, in spatele marilor „succesuri”, nu sta NUMAI o femeie cum cred unii, ci si un mentor de exceptie; iar in cazul sau este Maestrul de Arme Nicolas Texier de la Boëssière, ilustru formator al vremurilor sale, creator al Academiei de Arme purtand acelasi nume, ajunsa atat de celebra incat a sfarsit prin a fi acreditata  si finanatata de catre coroana pentru formarea ofiterilor de armata si ai faimosului corp al jandarmilor regali ( selectionati si formati din celebrele companii de muschetari). Maestrul La Boëssière, unul dintre marii si printre primii teoreticieni si metodisti ai scrimei moderne, autor a numeroase tratate si manuale, este printre altele si inventatorul (daca il putem numi asa, as spune mai degraba parintele) mastii de scrima, la epoca respectiva extrem de constestata de catre puristi, dar mai tarziu impusa practic prin legislatie, in urma unor accidente extrem de grave.

____________________________

… Si acum povestea….

Suntem asadar in plin secol al „Luminilor”, o era a marilor descoperiri geografice si stiintifice, multi dintre „noi” abia aflau ca „planeta este rotunda si ca se invarte in jurul Soarelui” si nu invers; intr-un cuvant sunt vremuri exceptionale – perioada a marilor schimbari istorice – formarea si extinderea imperiilor coloniale, dezvoltarea exponentiala a mercantilismului si a economiei de schimb. Este de asemeni si o era a reformelor spirituale, a afirmarii din ce in ce mai pregnante a determinismului stiintific si bine inteles una framantata de schimbari sociale; o noua clasa devine extrem de puternica – cea capitalista. Perioada care vine sa desavarseasca opera renascentistilor, marcheaza intr-un fel triumful ratiunii asupra credintei, dar pe de alta parte, dupa cum vom vedea mai tarziu,  pune si bazele biruintei banilor in fata „sufletului”; este perioada in care s-a „formatat” lumea asa cum o traim, percepem sau resimtim astazi. Nu putem face culpa idealistilor acelor vremuri pentru ceea ce a facut posteritatea si „istoria” cu sau din convingerile acestora.  „De Saint George” este un pur produs al vremii sale, originar din Guadeloupe, de unde vine si fosta mare campioana, de o frumusete salbatica (si subjuganta ;)) Laura  Fleissel.

Poate parea surprinzator, dar „noutatile”, ideile, reformele si schimbarile radicale, aveau mai mult succes/priza in colonii decat in societatile in care acestea se nasteau si anume in lumea veche. De fapt este si firesc; cei care luau drumul coloniilor, o faceau in principal pentru a se imbogati. Mai mult decat o dorinta generata de o necesitate reala, imbogatirea era considerata si singura cale posibila de emancipare sociala, de depasire a conditiei precare pe care o mostenisera in patria de origine… Aceste societati erau o lume noua, violenta, a celor puternici si care au reusit prin curaj, determinare si nu de putine ori cruzime. Erau grupari care-si sustineau cu fermitate interesele si punctul de vedere, aproape visceral refractare la valorile conservatoare ale batranului continent si era de asteptat ca o clasa nou formata din acesti imbogatiti ai destinului sa caute sa creeze si sa adopte noi valori care sa-i reprezinte. Una dintre „valorile” redescoperite de acestia (in sens peiorativ si mai ales in acceptia economica a termenului)  au fost sclavia, comertul cu sclavi si apartheid-ul…  Puterea si influenta acestora era de multe ori direct proportionala cu bogatiile acumulate si cu distanta fata de tara tutelara si instrumentele puterii acesteia – armata, justitie, etc. Atlfel spus si mai pe sleau, colon in secolul al XVII-lea insemna si „o pereche bine atarnata in pantaloni” cu mult sange in „sistemul circulatoriu”.

…………………………………………………

Eroul nostru s-a infatisat pentru prima oara ochilor lumii in sfanta zi de Craciun a anului 1745, fiind copilul „nelegitim” rezultat din dragostea interzisa a unui personaj de genul celui descris – colon si senior latifundiar – Georges Bologne (autointitulat se pare „de Saint-George”, francez de origine olandeza) si Nanon, o sclava din etnia Wolof-(Senegal). De altfel, istoricii se contrazic cu privire la paternitate, creditand cu zestrea genetica pe mai toti unchii copilului (frati si verisori ai lui Georges Bologne)… Cea ce ne duce cu gandul ca frumusetea mamei era cu adevarat irezistibila. Atat de irezistibila incat tatal oficial si-l asuma (nimic nu-l obliga, vremurile erau cimplite pentru „fratii” de culoare), revendicand atat relatia cu mama cat si copilul.  [Glumesc(!), pur si simplu nu au reusit sa se puna de acord asupra paternitatii baiatului. Aceast ultim comentariu a fost ca sa dau un exemplu tabloidelor despre cum se poate scrie frumos abordand subiectele lor preferate – barfa si scandalul]

In copilaria sa – istoricii inca se contrazic asupra datelor –  are loc un eveniment fericit sau nefericit (nu stim niciodata ce sa credem in situatii de acest gen) in viata lui Joseph. In urma unei imprudente garve din partea tatalui sau, valurile sortii il vor purta in Franta „metropolitane”. Cu ocazia unui petreceri la unul dintre vecinii si veri, tatal sau, George Boulogne senior, putin baut se „descurca” in asa fel incat provoaca sau va fi provocat de catre un conmesean la duel. Acesta isi raneste mortal adversarul si risca o acuzatie de crima si pedeapsa cu moartea. Exista surse care indica ca ar fi fost o inscenare. Nu stim daca St. George tatal a fost acuzat  pe buna dreptate sau cumva in mod injust de crima respectiva, el oricum si-a sustinut pana la sfarsit nevinovatia, dar  stia la fel de bine ca aproape intreaga elita alba de pe insula ii purta sambetele pentru curajul de a fi adus la masa lor o „negresa” si copilul acesteia, mai ales in conditiile in care era deja casatorit cu o demna si nobila fiica a gintei noastre… Deci traia si in pacat, aproape in regim de bigamie! Problema mare nu era pacatul in sine, ci indrazneala de a si-l asuma si mai ales revendica ca fiind un drept individual.

Un lucru este sigur, Boulogne  nu a mai asteaptat sa „se faca dreptate” (procesul)  si paraseste insula in cursul aceleasi nopti cu destinatia Franta, lasand  copilul in varsta de (aproximativ) 2 ani cat si pe mama sa sub protectia sotiei sale legitime, ea insasi fiica de senior latifundiar. Altfel, conform  legilor locului, in cazul unei sentinte favorabile acuzatiei, acestia ar fi urmat sa fie vanduti odata cu confiscarea plantatiilor.

….Asadar „cel batran”, vant in pupa, a lasat in urma familia sa ligitima si nelegitima, „pentru o viata noua intr-o lume veche”… (asta de la urma este chiar gaselnita mea…taaare :)) De fapt plecarea sa avea drept scop sa evite justitia colonilor si probabil sa-si aranjeze soarta direct la sursa autoritatii – puterea regala. Viitorul ne va spune ca George Boulogne, va fi vizat mai mult decat atat, de fapt  chiar pregatirea educatiei, carierei si viitorului fiului sau – eraul nostru – Le Chevalier Joseph Boulogne de Saint George…>>va urma… maine 🙂 >>…

– O-O Flo –

Anunțuri
  1. […] articol este partea a II-2/CONTINUAREA LA ARTICOLUL –  “Saint George (1) – Surpriza, adevaratul D’Artagnan era “Sfantu Gheorghe” si era metis – Saint George (1) – pentru cei care l-au […]

  2. […] Partea I-a sau introducerea – Surpriza, adevaratul D’Artagnan era “Sfantu Gheorghe” si era metis – Saint George (1) […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: