Sportlogic

„Sfantu’ Gheorghe” vedeta si beizadea – Saint George (3)

In Epoca moderna, Istoria sportului on Octombrie 2, 2012 at 7:15 PM

Acest articol este  partea a III-a dintr-un foileton (biografie interpretata) dedicat cavalerului de Saint George.Pe link-urile urmatoare puteti gasi:

Partea I-a sau introducerea – Surpriza, adevaratul D’Artagnan era “Sfantu Gheorghe” si era metis – Saint George (1)

Partea a II-a – copilaria si educatia viitorului cavaler – Inainte de Barack Obama a fost Sfantu Gheorghe – Le Chevalier de Saint George (2)

_____________________________

Duelul Marion, de Eugène de Beaumont

_____________________________

In articolul precedent am subliniat cateva elemente – educatie si calitati – care impreuna au jucat un rol determinant in formarea personajului nostru, prevestind  oarecum ceea ce Joseph Boulogne avea sa devina mai tarziu – 0 figura de exceptie dincolo chiar si de contextul diferentelor vizibile si al prejudecatilor vremii.

In perioada adolescentei era  deja cunoscut ca fiind „cel mai bun dintre toti in scrima si exercitiile de corp” – sport. Poate parea greu de crezut dar exista surse scrise care atesta faptul ca la 15 ani Joseph Boulogne domina deja „scena” pariziana, posibil chiar si cea nationala. Putem spune scena, pentru ca marii tragatori erau adevarate vedete si pentru ca scrima era considerata o arta si spectacol in sine. Cum la Paris veneau si se stabileau „crema” sau elitele in general, este lesne de presupus ca la varsta despre care vorbim, acesta era deja un nume in scrima franceza.

Natura voluntara, temperamentul echilibrat, asiduitatea, tenacitatea si talentul in sporturi a facut ca Maestrul sau de arme sa-l remarce de la inceputuri, iar atunci cand a fost nevoie, nu a ezitat sa-l adopte OFICIAL, devenindu-i tutore la varsta de 17 ani. Este in anul 1762 cand s-a emis o lege in scopul „monitorizarii” tuturor cetatenilor de culoare aflati pe teritoriul francez. Acest edict ii obliga pe acestia sa-si declare ocupatia, motivul sederii si locul de resedinta, precum si absolut orice schimbare in situatia lor.

Adoptia lui Joseph de catre o personalitate, un nume respectat si cu influenta la curte precum maestrul Nicolas Texier de la Boëssière , era alaturi de mostenire singura cale de obtinere a cetateniei franceze si a drepturilor civice care rezultau… Ceea ce pana la urma s-a si intamplat. Caracterizarea pe care a facut-o elevului sau cu aceasta ocazie, spune totul despre relatia dintre cei doi si despre felul in care era perceput tanarul viitor cavaler de catre cei din anturaj…“Este de departe cel mai constiincios elev pe care l-am avut – cel mai disciplinat si educat/respectuos dintre toti,  abil pana la maiestrie in toate ; cel mai bun florestist care mi-a fost dat sa intalneasc in arta scrimei, calaret fara egal si patinator fara pereche. Este de o gratie inegalata in dans, talentat in litere, inteligent si sensibil…Nu a jignit niciodata pe nimeni si nu a ranit pe nimeni in sala de arme” Este o descriere facuta de Maestrul de Arme al Casei Regale unui copil de 17 ani, nascut dintr-o mama sclava de origine africana… acum 250 de ani. Mai tarziu in scrierile fiului maestrului sau, Antoine, devenit la randul sau maestru de arme, savant chimist si om de litere, cel care a fost intr-un fel fratele mai mic al lui Joseph, putem surpinde afectiune dusa pana la fascinatie fata de Saint George, tovarasul copilariei si tineretilor sale.

La l7-19 ani, in urma unor asalturi victorioase cu maestri celebri „veniti de peste tot din Europa sa incruciseze sabiile cu fenomenul din colonii”, se vorbea deja despre tanarul Boulogne ca fiind probabil cel mai bun floretist din lume. Era daca vreti, respectand proportiile, un statut echivalent cu cel al unui Campion Olimpic in cea mai populara proba  de astazi– un fel de Usain Bolt al timpurilor sale.

Pe langa talentul in stiinta si arta armelor, tanarul nostru avea veleitati de polisportiv. Astfel se pare ca ar fi fost cel mai bun alergator si patinator printre contemporanii sai (cel putin dintre cei care participau la competitiile vremii) si chiar si un inotator de exceptie. Caracterul sau bland si sociabil, bunavointa si bunacuviinta sa, l-au facut imediat placut si i-au inlesnit accesul rapid in cercurile privilegiate. La 19 ani, Saint George este deja vedeta protipendadei. Ispravile sale erau subiect de conversatie in elita societatii pariziene si de publicatii in jurnalele vremii, iar carisma sa ii vor consolida popularitatea mai ales in randul domnisoarelor si doamnelor… Sa fie aceasta oare cauza primelor neplaceri din viata tanarului nostru!?… Nu stim (inca) ! Usurinta cu care facea fata „incercarilor”, l-au facut sa-si descopere o pasiune pentru tot felul de provocari prin care s-ar fi putut afirma sau care i-ar fi  consolidat reputatia in anturajul sau si in cercurile tinerilor din  inalta societate. Cert este ca nevoia sa de a se face remarcat a depasit cu mult limita „normelor”, Joseph se afla deja in zona reprezentatiei (de sine evident) – era varsta non-conformismului, provocarilor, pariurilor riscante. De la diverse intreceri sportive, la  asalturi cu mai multi adversari simultan, acrobatii calare cu ochii legati sau trecutul raurilor inot cu o mana legata si pe timp de iarna.

Un astfel de potential, nu putea trece neobservat. Cum am spune in zilele noastre, Joseph era pe val. Nu este de mirare, inalt, bine cladit, inteligent, manierat, talentat, curajos si nonsalant, dar mai ales aratos si exotic, avea absolut toate calitatile necesare sa starneasca curiozitatea domnisoarelor (daca nu chiar si mai mult pe cea a doamnelor), dar in acelasi timp si invidia unora din cercurile pe care le frecventa. O situatie riscanta pentru un „bastard si mulatru pe deasupra”, in ochii unora aproape o ofensa adusa traditiei, vechilor familii si cutumelor sociale ale vremii.

Cum „un necaz” nu vine niciodata singur, la 19 ani devine si cel mai tanar membru dar si primul recrut cu origini africane (de culoare) din garda jandarmilor regali  – Les Gendarmes du Roi – celebrul „corp de elita” al muschetarilor, eroii romanelor lui Alexandre Dumas… Cu riscul de a va dezamagi (sau dimpotriva :)), acestia petreceau mai mult timp intre fustele domnisoarelor de la curte decat in transeele de razboi pentru simplul motiv ca il acompaniau pe rege peste tot; iar regele era printre altele si un mare „petrecaret”. Exageram putin dar protocolul si politica vremurilor o cereau.

„La Curte” si in cercurile influente, viata si relatiile sunt destul de sofisticate, uneori chiar  prea complicate. Conversatia, muzica si dansul erau de preferinta in detrimentul bicepsului gros si pasului apasat … Uneori acestea puteau fi mult mai eficiente decat taria bratului si ascutisul spadei. Nu-i nimic ; Joseph le are „pe toate” si este pregatit pentru „toate”. Din scrierile maestrului si profesorilor sai am aflat ca tanarul excela la toate acestea ca nimeni altul… Altfel spus, caile ii erau deschise.

Joseph Boulogne nu se va priva de bucuriile vietii si va profita din plin de noile oportunitati ; apar primele cuceriri, probabil mai riscante decat duelurile si pariurile sale, ba chiar poate si decat faptele de arme sau convingerile sale politice de mai tarziu. Cad primele „metereze” si tabu-uri, cutia Pandorei a fost deschisa; se pare ca dragostea este mai periculoasa decat toate la un loc.

Putem spune ca tanarul Saint George, era un fel de mica vedeta, fante  si figurant. Nu de mahala si nici macar de Dorobanti. Ca in imaginea de mai sus ilustrand un episod ramas in istorie sub numele de Duelul Marion cand provocat fiind de un maestru de arme, Saint George ii da intalnire la „sala sa”, sub bolta Marion (un pasaj public) a doua zi la 6 dimineata. Maestrul care intelege ironia se vede obligat sa accepte invitatia facuta tot in public. Locul era de fapt chiar la iesirea dintr-o casa in care se tineau baluri. A 2-a zi intalnirea s-a tinut sub ochii celor care ieseau de la petrecere, cu Saint George iesind direct de la bal „extrem de bine dispus” si cu o floreta sub brat. Asaltul nu a durat decat o tusa! No comment! Ba da (!), chiar daca dadea loc la „barfe”, era mai degraba unul de genul „generat” decat un „dege…..”  si nu cred ca-l putem compara cu cei din zilele noastre. Altfel spus fitzele sale aveau cu adevarat o „baza” sau o „acoperire”, iar acoperirea nu consta in marca calului pe care se plimba. Mica paranteza a fost ca sa ne mai destindem putin si eventual pentru a atinge cumva sferele de interes ale tinerilor cititori… Glumim!

Ati inteles, eroul nostru  era mai degraba o revelatie sau cel putin o surpriza pe toate planurile; pentru unii placuta si exotica, pentru altii jenanta pana la ofensatoare si pentru altii – cei mai „tacuti” si de temut – una nedemna… In timp ce usile  i se deschideau una dupa alta, nerezistand parca ofensivei sociale a tanarului dornic de afirmare, ca de obicei, in cercurile apropiate puterii, mici primejdii si meschinarii il pandeau la tot pasul si prindeau in ce in ce mai mult contur in existenta sa… >> va urma>>…

– O-O Flo –

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: