Sportlogic

TURNEUL RBS 6 NATIONS (1) – cuvant inainte, introducere, Brian O’Driscoll, curs de comunicare pentru „dummies” and more…

In Bizz sport, Economia sociala, Economia sportului, Sport si societate, Sportul si politica on Februarie 7, 2013 at 8:58 AM

Cuvant inainte – Acesta articol este introducerea unui dosar structurat in 1 +3 parti, toate dedicate Turneului celor 6 Natiuni (si nu numai) – RBS 6 Nations, cel mai important eveniment rugbistic al anului (in emisfera de nord), care isi propune sa va prezinte intr-o forma „decriptata” care sunt cu adevarat istoria, interesele, miza si alte nevazute – veti vedea ca cea sportiva este (zau), poate cea mai putin importanta pentru „cei a caror parere conteaza” 🙂 , zonele de influenta si impact, etc)… Pentru cei mai lenesi vom avea si filmulete exceptionale la interior.

TurnRBS Six Nations Launcheul este si pretext pentru a adresa aceasta serie de articole comunitatii rugby din Romania, celor implicati in dezvoltarea sa – media, sponsori, geniile de la federatie, etc.  cu speranta ca vom putea decripta anumite mecanisme care fac ca unii sa reuseasca deopotriva perfomante frumoase dar si organizarea unor evenimente extraordinare… iar noi… NU!

In partea I – a vom discuta despre „semnificatia” acestui eveniment. Ce inseamna  Turneul celor 6 Natiuni pentru fiecare dintre actorii implicati in derularea sa – organizatori, sponsori, media, public, sportivi, natiuni si… RESTUL LUMII ; va fi o trecere in revista a „aparentelor”, o analiza de imagine,  din perspectiva comunicarii de eveniment – mesaj, parghii, publicul caruia i se adreseaza… Nimic pretios, sofisticat sau tehnic; ne vom limita la imagine, imagini si „aparente” pentru ca „una face cat… 1000 de cuvinte” 🙂 si pentru multi dintre noi, prin imagini traim si participam la atmosfera turneului, memoriile noastre luand de cele mai multe ori forma unor imagini… Si tot ele, „imaginea” si  imaginile, „bata-le vina”, sunt cele care se „interpun” intre noi, public, jucatori si cei care controleaza aceasta „inginerie” complexa .

In partea a II-a – va fi o abordare/analiza „mai pragmatica” a fenomenului –  informatii care, speram sa prezinte si fata nevazuta a lumii despre care vorbim. Am gresit si am pus un „m” in loc de „n” oare (!?);  NU (!) – vrem sa prezentam evenimentul dintr-o perspectiva diferita dar cat se poate de reala – cea financiara.

In partea a III-a – este un demers de „initiere” in care vom incerca sa trasam un scurt istoric in speranta ca va putea oferi o perspectiva coerenta  trecut-prezent prin prisma istoriei rugby-ului, a turneului si intelegerea acestui  evenimentului sportiv de prim rang;  a mizei si impactului  sau in cultura si economia tarilor participante.

 ________________________________

Pentru cei care nu prea stiu despre ce este vorba, explicatiile unui impatimit al rugby-ului (jucator sau nu, nostalgic sau pur si simplu „mito” :)) ar descrie evenimentul cam in felul acesta :

 

Recunoastem, pare putin „infantil”, dar care dintre noi nu simte cu inima de copil relatia sa cu sportul pe care-l iubeste !? Intrebati-va consoartele si veti vedea cam cum ne percep partenerele de viata. Raspunsul la intrebare este  –  DA, NOI TOTI SUNTEM NISTE COPII… „BARBOSI” :).  Cu siguranta ca in rugby-ul de performanta, jucatorii de inalt nivel – adevaratii PRO – nu-si pot permite o abordare inocenta , dar si in cazul lor tot un fel de inima ascunsa, uitata si pura este cea care le bate in piept in momentele de confruntare; aceea de razboinic (tot un copil si el pana la urma) sau dupa caz, inima fiintei ascunse, cea ramasa neimblanzita – un moment de trezire completa din hibernarea domesticirii!Pentru ca in rugby dragii mei, fara INIMA nu poti sa faci nimic !!!!… Exact ca in aceasta reclama argentiniana, de unde si interesul nostru fata de aspectul comunicarii in sport si in special in rugby, care este de fapt o meserie in sine si o treaba mult prea importanta pentru a fi lasata la dispozitia diletantilor:

…Ati inteles, noi fanii de rugby traim aceste meciuri si in special turneul ca pe o poveste (cu cavaleri, eroi, tari de vis… cea de dincolo de frontiera, de linie – la terre promise, etc.) ca pe o epopee, ca pe un moment al dezlantuirii, ca pe sfarsitul lumii, dar numai ca un meci sau competitie sportiva NU ! Exageram putin; ce sa-i faci(!?), asa suntem noi: niste visatori, idealisti, imaturi si nu mai spun.

… Asa stau lucruile in aparenta pe planul emotional-afectiv. In realitate situatia este mai complexa si toti cei despre care vom vorbi sunt perfect constienti de ea – dedesubturi, mize, si alte ganduri mai putin feciorelnice incoltesc in toate mintile. Imediat ce momentul de adrenalina trece, absolut toata lumea revine cu piciorele pe pamant si se pregateste de etapa urmatoare :).

Articolele urmatoare va propun o incursiune in universul de comunicare si perceptie al evenimentului. Analiza noastra nu se va apleca asupra fenomenului banal de difuzare a unei campanii cu prilejul unui eveniment sportiv, ci asupra campaniilor lansate de cei care fac parte din ecuatie de cateva decenii si asupra mesajelor care vin sa starneasca declansatori profunzi, aproape irationali, ai emotiilor tuturor celor implicati in eveniment, oricare ar fi rolul lor in aceste cateva saptamani de turneu. RBS 6 Nations mai mult decat o antrepriza laborioasa in care se vehiculeaza sume fantastice iar riscurile sunt pe masura, este o adevarata INSTITUTIE ( !!!) ale carei atributii si influente depasesc de multe ori pana si „intuitiile” celor cat de cat initiati.

Evident este un exercitiu care poate parea putin pretentios, dar il facem in speranta ca-i vom putea ajuta pe cei care au misiunea dezvoltarii rugby-ului in Romania, cel putin sub acest plan al comunicarii … (Pana acum niste „nevinovati” – scuze, este termenul cel mai indulgent pe care l-am gasit la adresa unor tipi precum Campeanu, Lorin sau Matei) :

1) –   SPORTIVII – JUCATORII SI ECHIPELE NATIONALE –   Ce este evenimentul pentru cei care participa la el in confruntarile directe?  – „atletii”, staff-ul, echipele nationale.

Ei reprezinta piesa cea mai importanta in acest angrenaj complex al comunicarii si al intentiilor „campaniilor”. Incepem cu ei pentru ca poarta absolut toata povarea reusitei turneului. Ei incarneaza sperantele tuturor – natiune, fani, sponsori, etc., reprezentand in egala masura premiza de la care toti ceilalti isi construiesc mesajele, strategiile campaniilor de comunicare. De multe ori cei interesati nu au nevoie sa se preocupe prea mult, este destul sa speculeze imaginea publica a jucatorului, sau daca este unul foarte indragit dar mai putin mediatizat, nu trebuie decat sa-l expuna/”reveleze” publicului, sa-i deschida carapacea cum se spune.Un caz reprezentativ de acest gen a fost Shane Williams… In opinia noastra, sportivilor nu prea li se acorda dreptul la „tribuna” pentru a-si expune punctul de vedere, sau macar trairile… Nimic nou pana aici ; dintotdeauna gladiatorii au fost aserviti placerii spectatorilor… Cu diferenta ca la rugby, noi publicul suntem speciali si mai ales nu aratam niciodata degetul in jos.

Fara sa facem confuzie intre comunicarea pentru promovarea imaginii unui jucator *(brand-ul personal – scuze de expresie) si campaniile lansate cu ocazia turneului, exista cazurile unor figuri iconice  cum ar fi irlandezul Brian O’Driscoll, care uneori produc astfel de asocieri de imagine. Se intampla doar atunci cand exista generatii cu astfel de personalitati. In perioadele respective nu este exclus sa intalnim mesaje care vor suprapune imaginea evenimentului cu cea a jucatorilor respectivi, „vampirizandu-le” complet imaginea si  cariera sportiva.

… Ca sa ne dati dreptate, este destul sa priviti poza de la inceput, in care  turneul este reprezentat de 5 jucatori, care nu sunt obligatoriu capitanii  echipelor nationale, iar primul dintre toti este cine!? – fara suprize – B.O.D.! Este un exemplu evident de comunicare si sensibilizare prin asocierea imaginii jucatorilor carismatici si eveniment, pentru ca in final sa „sugereze” elementele de reper, prin extrapolare, sau de „forta” (punctele tari) ale editiei respective – dorinta comuna a acestor „piese grele” de a „pune mana”  pe trofeu si  specatacolul sportiv care va rezulta din confruntarea dintre ei in incercarea de a castiga turneul. Evident ca ocazia si bucuria de ai vedea la treaba cu acesta ocazie pe preferatii nostri sau pe jucatorii cei mai buni dintre cei buni, face si ea parte din fondul de comert al evenimentului.

Diferenta intre jucator si eveniment consta in faptul ca notiunea de  imagine a evenimentului ca produs de comunicare/campanie in sine este o variabila, transformabila de la an la an. Astfel evenimentului i se pot da coloraturi diferite de la o editie la alta in functie de tendinte, evenimente politice, pe scurt, de contextul prezentului respectiv, in timp ce jucatorul ramane acelasi si mai putin cazurile exceptionale, care pot opera modificari in perceptia publica, imaginea sa ramane o constanta care se potriveste sau nu contextului respectiv… Da, putem spune ca imaginea jucatorului este un auxiliar de imagine pentru turneu, mai mult sau mai putin consumabil in timp, in functie de talentul si personalitatea fiecaruia sau, atentie, de abilitatea si inteligenta agentilor lor!.. Pentru cei care au asa ceva…

In opinia mea aceasta a si fost ratiunea numirii lui Martin Johnson la carma tehnica a Angliei. Vom mai vorbi despre acest aspect si despre responsabilitatea care cantareste uneori  enorm in viata sportivului, sfarsind prin a genera „crize/turbulente” care poate lasa urme serioase unbeori. Lista de exemple este aproape interminabila in toate sporturile.

In cazul „irlandezului zburator” ne permitem sa avansam ipoteza ca ratiunea prezentei sale la editia 2013 a Turneului are alta semnificatie decat dorinta sa de a-si incheia cariera cu un triumf sau ca nu ar fi existat solutie pentru a acoperi golul lasat de plecarea sa in dispozitivul nationalei. Nu credem nici ca a revenit din devotament pentru nationala; patriotismul sau nu mai are nevoie sa fie pus la incercare si nici pentru faptul ca nu ar mai fi competitiv inca, ci pentru ca pur si simplu nu mai poate (!), iar O’Driscoll o stie foarte bine, sau daca cumva, ceva, „ii scapa”, cu siguranta o simte in fiecare secunda de prezenta pe teren, la fiecare impact, schimbare, accelerare, etc.

Ne aducem cu totii aminte ca Brian si-a anuntat retragerea din nationala dupa Cupa Mondiala si oricat de mare ar fi pasiunea sa pentru acest sport, nu  credem ca este genul care sa se joace cu vorbele, iar situatia nationalei nu parea intr-atat de disperata incat sa justifice efortul si riscurile pe care si le asuma.  Cum NU credem ca in cazul sau, ratiunile financiare mai pot constitui un motiv de interesare, ne intrebam ce oare l-a putut determina sa mai participe la o editie a turneului!? Singura explicatie care ne trece prin minte este ca cel mai faimos numar 13 din istoria rugby-ului, a revenit asupra deciziei sale din imperative de imagine. Evident, nu este vorba despre imaginea sa, ci de cea a nationalei Irlandei si a turneului insusi.

Este relativ usor de remarcat faptul ca aceasta editie a RBS 6 Nations este probabil singura din ultimii 40 de ani care sufera de o absenta acuta de personalitati marcante – star-uri, „one man show”, magicieni, jucatori carismatici. Atentie, nimeni NU afirma  ca tinerii care vin din urma sunt lipsiti de talent sau potential, ci doar ca acestia nu au avut timp sa creasca si sa intre in constiinta publica… Din acest motiv nu este exclus ca Brian sa fi fost „rugat”  sa se mai forteze un an, sa nu lase Nationala, dar mai ales  turneul „balta”.  Shane Williams, fratii Jones, O’Gara, O’Connell, Patterson, jumatate din nationala Frantei si a Angliei, inclusiv SIR WILKINSON inca activ, toate figurile emblematice ale rugby-ului european si britanic s-au retras (sau au fost retrasi parca de o mana invizibila) toti odata din nationalele lor … Hmmm!… Cine ar fi riscat o astfel de editie si cam 150.000.000 de euro, pentru ca niste vechi soldati nu mai vor sau nu mai pot. Dintre toti acestia putini ar mai fi putut juca la nivelul turneului fara a risca sa-si compromita definitiv imaginea; si pana la urma „la ce bun!?”.  Iar Brian este unul dintre ei si generos cum il stim… Dar cei care l-au urmarit pe O’Driscoll in ultimii 2-3 ani, NU au putut sa NU observe oboseala, scaderea nivelului prestatiilor sale, gradul de uzura a organismului sau si numarul mare de accidentari… El care parca era facut din otel-carbon. De fapt  nici nu a incercat sa ascunda aceste lucruri, ba chiar a si „declarat-o” public de mai multe ori, parca implorand mila ;  „timp de 15 ani am fost la cel mai inalt nivel, fara sa lipsesc un meci; acum, in momentul acesta am nevoie, corpul meu are nevoie de repaos”.

De altfel in sezonul acesta O’Driscoll a jucat un singur meci in Heineken Cup, ultima etapa contra celor de la Exeter Chief; este drept a si inscris  dar nu era meciul cel mai greu. In diversele competitii britanice a fost complet absent, ca de altfel si la meciurile nationalei din toamna. Cu toate acestea, dupa o operatie complicata si 6 luni de absenta, cu un singur meci „in ghete”, Brian si-a reluat locul in nationala!? De ce!? Pentru ca el este ca si turneul, O INSTITUTIE NATIONALA si BRITANICA IN ACELASI TIMP; sa nu uitam ca nu a lipsit din componenta Leilor Britanici in ultimii 15 ani (N.R. – in episoadele urmatoare veti intelege de ce consideram de fapt turneul mai mult o institutie Britanica decat a Celor 6 Natiuni)… Pe scurt NU nu credem ca la mijloc a fost un capriciu de vedeta sau nevoia nationalei – Brian si STAFF-ul sunt prea profesionisti ca sa aiba astfel de „scapari”. De fapt ne incumetam chiar sa credem ca O’Driscoll a facut-o DIN OBLIGATIE si banuim  ca media, sponsorii si organizatorii au avut un cuvant greu de spus, iar acest cuvant nu a fost „euro” sau „dolari”, etc… Nu vrem sa spunem ca ar fi  fost ceva de genul „cu pistolul la tampla – you are going to play mother fucker because we say so”… dar cumva mascat si cu zambetul pe buze, pe undeva pe acolo… Si chiar daca ei nu i l-au pus, ar fi fost destul sa-l streseze cu fetele lor stravezii ca sa si-l puna singur, pentru ca Brian este un gentleman, un campion, un munte de onoare  si fair-play pe care  chiar il credem capabil de asa ceva…

… Si pentru ca NU vrem sa fim martorii decaderii sale (fie ca va avea loc sau nu cu  ocazia acestui turneu sau cine stie cand ?), noi ne „luam masuri” de siguranta 🙂 ; iata un ultim omagiu  adus „celui mai mare numar 13” din istoria Rugby Union… Atat cat inca mai este in glorie si sta in picioare. Este poate interesant sa-l prezentam si celor care nu sunt familiarizati cu universul rugby.  O facem pentru a ne proteja memoria de eventuale alterari inerente cu timpul care trece si se asterne peste amintirile noastre;… asa cum se pare ca ni se intampla in cazul lui Philippe Sella… Iata deci dragilor un omagiu (speram din suflet sa nu fie ultimul) adus acestui jucator de rugby extraordinar, fabulos, „extraterrestrial”, campion si barbat care este Brian O’Driscoll:

… Genul (sau poate ca geniul!? ) de personalitate care entuziasmeaza inimile si fantezia milioanelor de suporteri, fani si jucatori din toata lumea; care face ca pasiunea pentru acest sport sa nu se stinga si sa ramana vie in inimile noastre in ciuda tuturor magariilor, nedreptatilor si toate alea, cu care cei mari si tari au avut grija sa binecuvanteze dintotdeauna lumea sportului… si despre care veti afla si in articolele care…

>>vor urma>>….

Anunțuri
  1. […] articolul care anunta seria dedicata inceperii turneului din 2013 –  TURNEUL RBS 6 NATIONS (1) – cuvant inainte, introducere, Brian O’Driscoll, curs de comunicare pe…… – imi manifestam surpriza cu privire la participarea lui BOD in competitie, pe atunci 34 […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: