Sportlogic

Bute vs Pascal: avancronica unui clash anuntat

In Bizz sport on Ianuarie 19, 2014 at 2:04 AM
Bute vs Pascal

Bute vs Pascal

…Articolul de fata este actualizarea celui scris in martie 2013, Batalia pentru Canada, care analiza „ratiunile” unui meci ce nise parea fara alta logica decat cea financiara si de a mentine doi boxeri in curs evident de depreciere in lumina reflectoarelor. Articolul va relua si cateva idei prezentate in scrisoarea deschisa adresata lui Bute dupa partida dintre el si Froch pentru ca de atunci lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, decat ca Lucian a suferit o interventie chirurgicala la mana si s-a casatorit (sau invers), momente importante in viata personala a campionului, dar deloc relevante pe plan sportiv – (Despre Bute Box & Business (2) si scrisoare deschisa catre Lucian Bute)

De cealalta parte Pascal a avut parte de scene mai putin faste; a ratat disputarea a doua meciuri pentru titlu la semigrea; primul impotriva lui Tarvoris Cloud si respectiv in compania lui Chad Dawson,  detronat intre timp de o maniera aproape socanta de Adonis Stevenson, alt „quebequois” despre care blogul nostru a facut mentiune cand media nord-americane, mai putin cele din provincia Quebec, nici nu stiau ca exista…  Dar oricat de interesante  ar fi putut fi aceste ocazii, parca nici una nu ar fi avut gustul si impactul unei confruntari cu domnul KO, „senatorul” incontestabil a boxului canadian la acea data, chiar si dupa pierderea titlui IBF, ne referim evident la romanul Lucian Bute.

Sportlogic va propune o analiza succinta a elementelor ce ar putea avea un rol important in deznodamantul celui mai mare eveniment pugilistic din Canada desfasurat in ultimii 30 de ani; mai precis de la meciul in care Roberto Duran a castigat centura WBC de la Ray Sugar in 1980 pe Stadionul Olimpic din Montreal. Dimensiunea dobandita de aceasta gala, absolut impresionanta pentru un  meci practic fara miza sportiva reala, 22000 de bilete vandute, indica destul de clar popularitatea si statutul public al celor doi boxeri din Montreal… La fel cum preluarea si transmisia partidei de catre HBO in peste 100 de tari nu lasa nici o indoiala cu privire la celebritatea celor doi, dar mai ales  cea a lui Bute si interesul global pentru acest meci cu ridicat potential dramatic pana la aproape sinucigas.

1) Miza reala – Cluburile, promotorii si viitorul carierei celor doi pugilisti – Cand vorbim de box, o lume aparte in universul sportiv, trebuie sa consideram situatia diferit. „Modelul” este mai apropiat de ceea ce se intampla in industria muzicala decat de felul in care functioneaza lumea sportului profesionist, functionand practic ca o industrie in sine. In aceste conditii ratiunile economice si financiare sunt de multe ori prioritare controland uneori in mod revoltator  logica performantei sportive.

Avem deci doua cluburi GYM (al lui Jean Pascal) si Interbox (Lucian Bute) care isi disputa intaietatea (in termeni de imagine…fie ea si temporara) in „vitrina” boxului canadian…Doua „echipe” care pe plan national fac legea in acest moment, unul in ascensiune (GYM), iar celalalt in cadere aproape libera, evident pana la data acestui meci. Sunt doua politici total diferite; GYM o structura oportunista care nu isi asuma riscuri si Interbox mai mult intr-o logica de formare pe un lot relativ stabil. Interbox incearca cu greu sa supravietuiasca in zona de influenta a celor mari, in timp ce cei de la GYM provoaca si forteaza mereu intrarea in elita americana. Este motivul pentru care Jean Pascal desi cu 2 ani mai tanar si cu 2 meciuri mai putin, are de 4 ori mai multe meciuri cu adversari cotati si de clasa internationala decat Lucian Bute. Gym ofera un plan de formare, promovare adaptat si evolutiv in functie de nivelul la care se afla boxerii pe care ii au sub contract, in timp ce Interbox merge pe o organigrama fixa de tehnicieni. Este un aspect important intrucat o structura fixa in box poate constitui un factor de regres, ducand in timp la rutina si plafonarea boxerilor. Din acest motiv ne-am si permis (de mai multe ori) ca in diversele interventii sa afirmam ca Lucian Bute, un boxer cu un registru tehnico-tactic limitat, trebuie sa incerce sa-si deschida orizontul prin a calatori, efectua stagii in diverse sali si chiar sa-si „imbogateasca” echipa cu noi competente…Constatam cu surprindere ca acum, dupa 2 ani, Adrian Diaconu ne da dreptate in interviul sau din Libertatea spunand ca nu stie daca Lucian este genul de boxer care stie sa se adapteze oricarui stil… Nimic dramatic; nu am fi surprinsi nici daca am afla ca acest meci a fost poate deja gandit cu episoadele sale 2 si 3 (revansa si decisiv), cu posibila cooptare al unui al 3-lea protagonist Adonis Stevenson, pe modelul tripletei de aur a anilor 70 – Foreman, Frazer, Clay. In asteptarea gralului american, dolarii canadieni sunt si ei foarte buni, desi fratii bogati din sud sunt deja prezenti de mult, Montreal devenind in ultimii ani una dintre capitalele mondiale ale boxului…Deci piata minima exista deja, iar acest lucru se datoreaza intr-o masura semnificativa si lui Lucian Bute… O onoare pentru noi toti!

Desi considerata o oportunitate de relansare a celor doi, partida nu are chiar aceeasi semnificatie pentru fiecare dintre ei…si nici nu putem anticipa in ce masura va fi fost necesara pentru a le relansa cariera. Personal o consider un proiect riscant, evident extrem de lucrativ pe termen scurt, dar posibil sinucigas in planul consecintelor asupra viitorului sportiv al protagonistilor, in special pentru cel al lui Lucian… Pana la urma oricare ar fi deznodamantul si rezultanta acestui proiect, el reprezinta reteta perfecta a ceea ce boxul stie sa faca cel mai bine si anume: suspence/continut dramatic (adrenalina), spectacol sportiv (performanta) si evident foarte multi bani!

Jean Pascal este cu aproape 3 ani mai tanar, la varsta maturitatii si la un pas de ceea ce numim apogeul carierei, in timp ce Lucian Bute este pe o panta in declin, mai putin din cauza varstei cat a modului in care a fost format si in care i-a fost construita cariera. Aici trebuie sa subliniem cateva nuante. Daca ne raportam la resursele pe care le are, in realitate cariera sa pare sa fi fost construita ireprosabil; notorietate si reusita nesperate intr-o izolare greu de inteles. Din acest motiv meciul de azi este poate nu atat unul capital, cat momentul decontarii; evolutia sa din aceasta noapte va confirma daca campionul din Pechea si-a meritat reputatia, dragostea si respectul fanilor de box din intreaga lume. Nu este vorba despre rezultatul in sine, ci despre maniera si felul in care ele va reprezenta boxul si isi va onora fanii. Nu va conta daca va castiga sau daca va pierde prin KO sau la puncte, cat vor fi importante atitudinea si modul in care se va exprima in ring –  combativitate, etalarea unui registru tehnico-tactic la nivelul pretentiilor emise, etc. Pentru Lucian Bute acest meci indiferent de rezultatul sau nu reprezinta in nici un fel o oportunitate de relansare a carierei, ci ultima sansa de incununare a unui parcurs absolut impresionant, aproape de legenda, pus la indoiala de ultimele sale evolutii, dar contestat de multa vreme de nume sonore ale boxului international chiar si in Romania….Cat despre bursa meciului, 2 milioane$ USD pentru fiecare dintre combatanti (din care vor ramane cu jumatate dupa achitarea diverselor obligatii), ar trebui sa-i ofere posibilitatea unei retrageri relativ confortabile in asteptarea unei reconversii reusite. Pentru Lucian Bute nu exista in momentul de fata absolut nici o cale de revenire in glorie la categoria la care a evoluat pana acum (mijlocie) si doar o foarte mica sansa la semigrea, daca si numai daca va trece de Jean Pascal, unde ar putea avea sanse (destul de mici) in fata unui Tarvoris Cloud, Chad Dawson sau Sam Bernard Hopkins care se apropie totusi de venerabila varsta de 50 de ani…Desi si aici risca sa se intalneasca cu Adonis Stevenson, un boxer „infricosator”, dar  care mai putin forta loviturilor sale, nu impresioneaza in nici un fel prin stil si abilitati. De altfel aceasta urcare in categorie a lui Lucian este oarecum naturala cu inaintarea in varsta si a fost anuntata inainte de programarea meciului cu Pascal. NU STIU IN SCHIMB DACA PRIMUL MECI LA O CATEGORIE NOUA SI SUPERIOARA TREBUIA SA AIBA LOC CU UN BOXER DE CALIBRUL LUI JEAN PASCAL SI MAI ALES DUPA O OPERATIE SI UN AN DE PAUZA. ACESTE ELEMENTE DEMONSTREAZA INCA O DATA LIPSA TOTALA DE INSPIRATIE A CELOR CARORA LUCIAN SI-A INCREDINTAT 1000% DESTINUL SAU DE CE NU, UN „EXCES DE INCREDERE” NEFONDAT SI APROAPE SINONIM CU AROGANTA DIN PARTEA LOR…Ne confirma de asemeni ceea ce stiam deja cu totii, si anume faptul ca este un spectacol pe foarte multi bani, dar nu neaparat pentru protagonistii sai, care fac ca logica antrenamentului si pregatirii sa fie calcata in picioare!

In ceea ce il priveste pe Jean Pascal, mai putin problema tendinitei de la umar, un handicap despre care nu stim daca mai este de actualitate, meciul acesta este ocazia perfecta de preluare a suprematiei mediatice in boxul canadian… Altfel J.P. nu are nevoie de relansarea carierei pentru ca va ramane inca cel putin 3 ani in cartile promotorilor pe lista primelor optiuni pentru disputarea si conservarea unui titlu detinut de campionii momentului, promovarea/confirmarea valorii celor care vin din urma cu pretentii sau de relansare a unor serii telenovelistice si revansarde (cu un Bernard Hopkins sau Carl Froch), proiecte abandonate sau alte meciuri nedisputate cum s-a intamplat in 2013 cu Dawson si Tarvoris, de ce nu chiar si un titlu cu Adonis Stevenson, desi cred ca aceasta varianta este cel mai putin posibila…toate sunt ocazii excelente  si inerente de a-si „relansa” cariera nicicand compromisa…  Daca gresesc, atunci cred ca lumea boxului este mai infecta decat mi-am putut inchipui si va rog sa ma credeti ca am imaginatia bogata!

2) Abordarea acestui meci anuntat ca fiind un clash ireversibil.
In box mai mult decat in orice alt sport, nu poate aduce anul cat poate aduce o clipa de neatentie sau inspiratie. Din acest motiv nobila arta este o lume a smereniei…Sau cel putin asa ar trebui sa fie. Toti marii campioni care au riscat desconsiderand acest principiu, au platit cash lipsa de realism. Pentru ca atunci cand spunem smerenie, nu ne gandim la capul plecat sau o prezenta talamba si muta care sa inghita toate mizeriile pe care adversarul le-ar putea debita. Vorbim despre realism si despre o atitudine de receptivitate dublata de un respect profund fata de tot ceea ce te inconjoara si evident mai ales fata de capacitatile viitorilor adversari.

Intr-unul din articolele din 2012 ii recomandam lui Lucian Bute intr-o scrisoare deschisa sa-si deschida orizontul, sa „calatoreasca”, sa invete si sa tot invete. Pare o recomandare banala, dar este mai greu de intreprins decat ne-am putea inchipui…Mai ales pentru un campion mondial… Nu este dat oricui sa mearga intr-o alta scoala unde sa i se explice ca de fapt nu stie mare lucru si ca mai are multe de invatat, obligat fiind sa o si admita fiindca altfel nu poate progresa. Este nevoie de o cantitate mare de smerenie in sulfetul unui boxer celebru pentru a da curs unui astfel de demers in pregatirea sa. Uneori perfectionismul tine de capacitatea boxerului de a se repune mereu in cauza si disponibilitatea sa de a invata…Din motive care imi scapa – poate dintr-un simt absurd al loialitatii, teama de schimbare, aroganta, etc…toate la un loc, cine stie (!?), Lucian Bute nu a intreprins ceea ce se impunea de maniera absoluta dupa o prestatie ca cea din partida cu Froch, si anume sa-si caute si alte surse de inspiratie decat cei din staff-ul actual

Pe plan mental, in aceelasi articol subliniam aspectul esential al detasarii de presiunea exterioara sau cea (gresit) autoimpusa datorata dorintei de prezervare a imaginii de sine si de conservare a statutului. Exista o mare diferenta intre a intelege importanta unei confruntari, a pune in aplicare toate mijloacele pentru a reusi si a lasa presiunea sa-ti domine atitudinea, comportamentul, pregatirea. Acest meci trebuia abordat senin, eliberat de dorinta de a demonstra ceva,  ingorand complet miza in sine si dorinta lautrinca de a se „revansa”, de a le arata fanilor ca isi merita statutul, strict concentrat pe obiectivul de a progresa si pe placerea de a boxa. Evident cei din jur nu l-au ajutat. La meciul lui Pascal cu Blades, sala a inceput sa strige BUTE, BUTE, BUTE, o consolare de moment care nu va ajuta prea mult in ziua confruntarii. Declaratiile lui Lucian de inaintea meciului confirma oarecum cele afirmate; „ii voi inchide gura” sau acest „meci va avea un singur castigator pe care sala il va aclama – Bute, Bute, Bute”… Toate parca un fel de discurs autosugestiv nu foarte credibil, nici o subtilitate de provocare, de infiltrare a gandurilor adversarului, nici un semn de modestie asumata public.

…De cealalta parte Jean Pascal s-a manifestat diametral opus…Insinuari si provocari  la limita insultelor  de genul „Bute a venit sa boxeze in Canada pentru bani”, „Motivul amanarii nu a fost unul medical”, declaratii fatise in prezenta lui Lucian, dar nici un cuvant despre rezultatul meciului, ci dimpotriva, declaratii care ne trimit cu gandul la ceea ce numeam mai devreme smerenie si mai ales la dorinta de a boxa de dragul confruntarii: „Oricare va fi rezultatul acestui meci, singurii castigatori veti fi voi, publicul din Montreal, pentru ca veti avea parte de un combat pe cinste”…Ce frumos!!! (1-0 pentru Jean Pascal)…Da, exact in spiritul recomandarilor din scrisoarea deschisa catre Bute dupa episodul Froch; singura cale posibila de a-si  incheia cariera „en beauté” si deasupra oricarei banuieli, era ca el sa se detaseze, sa boxeze de dragul nobilei arte, fara a se lasa dominat de false obligatii impuse de statutul sau sau de presiunea fanilor de oriunde.

Ba mai mult, in vederea pregatirii acestui meci Jean Pascal a lasat in urma gloria palida a nordului canadian si a plecat intr-un fel de calatorie initiatica spre Sud, mai intai Las Vegas unde a facut pregatire cu Mayweather team (o adevarata academie a versatilitatii stilului), ca mai apoi sa caute compania inspiranta a modelului si mentorului sau Roy Jones Jr. … o lectie de modestie si de onestitate fata de sine insusi. Nu stiu ce parere vor avea altii, dar dupa mine suna intr-adevar  (Sport)logic ca demers de pregatire si abordare. Mai raman insa de vazut seriozitatea, disciplina de viata a atletului care ar fi banuit de mici excese in viata sa personala…Nimic grav, doar ca ne-am obisnuit cu regimul de viata ascetic al boxerilor inaintea marilor confruntari,  desi in opinia noastra nu este o conditie a succesului… In plus Jean Pascal a avut inteligenta sa-si impuna si un „extemporal” (evaluarea pregatirii si dobandirilor :D) prin meciul disputat in septembrie in fata americanului George Blades, un boxer de 39 de ani candva decent, in schimb total neinspirat si probabil iesit din forma la data confruntarii dintre cei doi. Nu conteaza, am vazut un  J.P. „nou” si foarte foarte interesant! Cei curiosi si vor viziona partida aici – Jean Pascal vs George Blades –  vor observa elemente care anunta o schimbare de stil ceea ce nu este foarte in avantajul lui Bute: un inceput cu atitudini defensive preluate din scoala MayW, improvizatii, spontaneitate in atac si solutii ofensive elegante de inspiratie narca Roy Jones…Nu stim daca acest meci este relevant, dar chiar si impotriva unui adversar modest, tot este mai bine sa ai o confruntare in ultimele 4 luni, decat niciuna in mai bine de un an…Pentru aceasta trebuie sa ai curajul si suficient de multa pasiune sa mergi sa-ti risti cota si sa boxezi pentru burse de „mizerie”, pentru ca pana la urma o faci din placerea de a lupta si abia dupa vine motivatia financiara. Daca nu este cazul atunci ar fi mai bine sa ne lasam. Deci din punctul de vedere a logicii pregatirii si abordarii acestui eveniment „reflectia” noastra tinde sa acorde credit maxim lui Jean Pascal, cu atat mai mult cu cat Lucian nu a boxat niciodata la aceasta categorie.

3) Aprecierea comparativa a calitatilor si arsenalului celor doi pugilisti:
La aceste capitol mai putin semnele de intrebare referitoare la capacitatea lui Lucian Bute de a boxa in regim maxim 12 reprize la noua categorie, balanta inclina  net in favoarea romanului. Diferenta de inaltime si alonja  ar trebui sa-i pemita acestuia sa contreleze in permanenta distanta si sa impuna deci ritmul care ii convine. De asemeni un procent de victorii din KO net in favoarea lui Lucian poate presupune o forta de lovire superioara, dar acest indicator poate fi alterat de faptul ca foarte multe din KO-urile lui Bute au venit pe contre cand adversarul este expus si vulnerabil, iar un KO in aceste situatii nu reflecta neaparat o forta superioara de lovire, ci o apreciere a distantei, precizie in lovituri si un timing mai bun. Este posibil totusi ca la noua categorie Bute sa-si fi regasit, daca nu chiar imbunatatit forta de lovire, mai ales ca a avut timp suficient la dispozitie ca sa-si adapteze organismul la noii parametri fiziologici.  Toate acestea luate impreuna sunt argumente serioase in favoarea lui Lucian, cu conditia ca acesta sa aibe rabdarea, curajul si luciditatea necesara de a le pune in practica.

>>>Excelenta tranzitie pentru a aborda capitolul resurselor psihoafective (mentale – combativitate, darzenie, luciditate in conditii de stress, etc.) ale celor doi pugilisti, calitati care pot constitui atuul major in sporturile de combat. Este si registrul la care credem ca adversarul din aceasta seara al lui Lucian sta absolut ireprosabil fie numai prin prisma derularii meciurilor disputate cu adversari de clasa incontestabila (Hopkins, Dawson sau Froch), fiecare cu stilul sau, ceea ce denota si o adaptabilitate remarcabila din partea haitianului, care dublate de  o viteza de lovire deloc neglijabila, capacitatea de a trimite un volum mare de lovituri in serii lungi si o rezistenta remarcabila la incasare, fac din Jean Pascal un pretendent serios in aceasta seara.

4) Registrul tehnico-tactic, planul de meci si scenarii posibile
Toata lumea vorbeste evident despre un meci 50-50, la fel cum aceiasi care anunta ca rezultatul ramane deschis, inclina sa-i acorde totusi o sansa in plus lui Jean Pascal tocmai datorita agresivitatiii si darzeniei sale. De fapt cred ca acest mit este oarecum intarit si de banuiala ca Lucian Bute nu ar gestiona lucid situatiile de stress, mai pe sleau spus ca  ar panica daca este atacat in permanenta si sufocat cu lovituri. Din pacate lipsurile lui Lucian sunt trasaturile cele mai greu de remediat la un boxer adult; este vorba despre reactii instinctive si de conservare care pot fi cu greu eradicate din comportamentul reflex in situatii de criza; le au absolut toate fiintele normale, iar manifestarea lor depinde de intensitatea factorului declansator si mai ales de „canalizarea” lor. Sincer nu cred ca Jean Pascal are forta necesara pentru a provoca un astfel de comportament la un boxer de calitatea lui Bute (sau cel putin asa cum era el candva), dar nici nu as baga mana in foc. Nu stim daca la meciul cu Froch reactia lui Bute s-a datorat unei tolerante scazute la stress sau surprizei; pate cate putin din amandoua. Raspunsul la aceasta intrebare il are numai Lucian si cei care s-au ocupat de pregatirea sa, care cunosc in detaliu calitatea si programul (tematica) sparingului propus in aceasta perioada.

Pe de alta parte Pascal a aratat in meciul cu Blade un stil mult mai sofisticat, economic si eficient decat cel cu care ne obisnuise, o crestere de randament care provine in opinia noastra din diversificarea gamei de lovituri si optimizarea gestului tehnic permitand astfel mai multe posibilitati de exprimare tactica. Din acest motiv scenariul pe care il vom prezenta este unul pur ipotetic care are la baza idei s-ar putea depasite despre Jean Pascal. Oarecum in contradictie cu observatia precedenta, nu intrevedem decat o singura derulare probabila si (SPORT)LOGICA, insa mereu doua deznodaminte posibile; Jean Pascal va cauta cu siguranta KO-ul, va debuta  in tromba si furtunos poate chiar din prima repriza sau poate dupa una sau doua runde „de incalzire” pentru ca efectul surprizei sa fie si mai mare atunci cand va dezlantui fiara din el. A fost exact planul de meci al lui Froch  pentru a-si surprinde si inhiba adversarul. Deznodamantul in schimb, va depinde numai de Lucian.

Motorul acestei lupte va fi cu siguranta Jean Pascal pentru simplul motiv ca acesta este temperamentul sau, dar si pentru ca este constient de slabiciunile adversarului. In aceste conditii Lucian va trebui sa fie „moderatorul” sau „regulatorul de intensitate… Vom avea deci o dialectica de stiluri, temperamente,  sensibilitati  (pana si de tip antropomorfic) diametral opuse – intuitiv, versatil, expansiv, exuberant si compact pentru Jean Pascal si respectiv  cerebral, aplicat-disciplinat (plan de meci), rezervat si longilin pentru Lucian Bute.

Ei bine ce este de facut in aceste conditii!? Nu stim daca avem competentele necesare ca sa ne dam cu parerea, dar in opinia noastra Lucian ar trebui sa urce in ring atasat ideii ca un meci de box se poate castiga si la puncte, deci nu are nevoie de o ranga asa cum spunea presedintele FRB, Leo Doroftei. Cuvintele de ordine vor fi luciditate si stapanire de sine,  iar „secretul” va fi controlul distantei cu jab-ul, si mobilitate permanente de preferinta spre exterior (dreapta). Controlul distantei, precum si statura lui Bute il vor obliga pe J.P sa faca apel la lovituri largi ca sa puncteze decisiv… sau sa lanseze atacuri in serii prelungite. In primul caz de situatie J.P. s-ar putea expune de maniera nevralgica contrelor, iar in cel de-al 2-lea se va consuma prematur oferind astfel o sansa suplimentara adversarului de a domina sfarsitul partidei…  Sincer credem ca faimoasele uppercut-uri de stanga (la corp sau oriunde) pot functiona numai pe fondul oboselii si asumarii unor riscuri de expunere din partea haitianului.

Evident toate scenariile si analizele nu sunt decat un exercitiu de logica si anticipare din partea noastra; stim ca nu fac doi bani si ca in ring Bute va trai un interminabil moment de singuratate, iar rezultatul in aceasta noapte va fi in functie de alinierea stelelor , deci totul ramane posibil… Asadar nu putem decat sa speram ca in ultimele zile Lucian a fost un credincios constiincios, pentru ca noi la acest meci nu vedem decat 2 decizii – abandon sau TKO in favoarea lui JP, ori victorie la puncte pentru Bute  numai si numai daca va da dovada de stapanire de sine si in conditiile in care planul de meci va fi respectat si este evident unul inteligent.

– O-O Flo –

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: